vineri, 25 septembrie 2009

Legea educaţiei naţionale

Miclea versus Andronescu






Legea educaţiei naţionale este o combinaţie între Codul Educaţiei propus de ministrul Ecaterina Andronescu şi legile lui Mircea Miclea, şeful Comisiei prezidenţiale pentru educaţie.
Multe dintre prevederile lui Miclea au fost introduse în noul pachet legislativ. Astfel, învăţământul obligatoriu va fi de 11 ani, 10 clase plus un an pregătitor pentru şcoală. Legea prevede că statul va deschide un cont de 500 de euro pentru fiecare nou-născut, iar părinţii pot depune anual 2% din venitul impozabil. Contul nu va deveni accesibil înaintea vârstei de 14 ani.
O altă propunere a lui Miclea, introdusă în lege a fost aceea a testării elevilor din doi în doi ani, respectiv la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a, a VIII-a şi a IX-a. Şcolarii vor fi evaluaţi prin teste de tip internaţional. Ministrul Andronescu a reuşit să impună propria variantă de admitere la liceu care va rămâne aceeaşi ca şi până acum. Admiterea în clasa a IX-a se va face pe baza mediilor generale din gimnaziu (50%) şi notele la tezele cu subiect unic (50%).
În privinţa bacalaureatului, noua lege prevede ca acesta să aibă loc la trei probe. În ultimul an de liceu, elevii vor fi evaluaţi în privinţa competenţelor de comunicare în limba română, vor da un test la limba străină şi vor susţine un examen la informatică. Şeful Comisiei prezidenţiale pentru educaţie Mircea Miclea a reuşit să impună în noua lege şi depolitizarea funcţiei de director de şcoală. Astfel, directorul şi directorul adjunct nu vor mai putea fi membrii de partid.
Şcoala va stabili 20% din curriculum, 60% va fi stabilit de Ministerul Educaţiei, iar 20% din materiile învăţate de elevi vor fi la dispoziţia elevilor. Programul "Şcoală după şcoală" va fi reglementat printr-un act normativ.
Principiul va fi aplicat şi pentru învăţământul privat, nu doar pentru cel de stat. Schema de finanţare a învăţământului preuniversitar va fi de trei tipuri:
• cea de bază, în funcţie de costul standard per elev,
• finanţarea pentru investiţii,
• cea pentru premierea şcolilor performante.
Elevii vor fi evaluaţi prin teste internaţionale, iar pentru fiecare elev va fi elaborat un plan individualizat de învăţare după fiecare ciclu curricular. Potrivit noii legi curriculumul va avea la bază cele opt competenţe-cheie agreate în Uniunea Europeană.
Legea mai prevede înfiinţarea unui post de radio şi a unui post de televiziune naţionale privind educaţia. Sistemul de învăţământ va fi finanţat cu 7% din PIB, din care 6% pentru sistemul de învăţământ şi 1% pentru cercetare.

Varinata Miclea
Varianta Andronescu
-Elevii sunt notaţi cu note de la 1 la 10.
-Elevii merg la şcoală numai dimineaţa.
-Elevii sunt testaţi din doi în doi ani.
-Au maximum 20 de ore pe săptămână.
-Plan individual de învăţare.
-Test PISA la sfârşitul claselor a VI-a şi a VIII-a.
-Formarea a opt competenţe-cheie.
-Elevul poate contesta nota profesorului.
-10 clase de învăţământ obligatoriu.
-Organizarea de clase pentru elevii cu performanţe deosebite.
-Admitere organizată la licee.
-Pedepsele corporale sunt interzise.
-Finanţarea şcolilor în funcţie de performanţe.
-Bacalaureatul va avea trei probe, în funcţie de profilul studiat.
-Elevii supradotaţi pot promova doi ani de studii într-un an şcolar.
-În timpul ultimului an de liceu elevii vor susţine două examene eliminatorii, de computer şi de limbi străine.
-Programele şcolare pentru fiecare disciplină se stabilesc pe centre de interes, nelimitativ.
-Înfiinţează învăţământul la distanţă cu frecvenţă redusă.
-Bacalaureatul va avea trei tipuri de probe, în funcţie de profilul liceului.
-Ministerul Educaţiei ierarhizează anual universităţile.
-Înfiinţarea Registrului Matricol Unic pentru studenţi.
-Înfiinţează Registrul Matricol Unic în care vor fi înscrişi toţi studenţii de la universităţile de stat şi particulare.
-Studenţiii vor da un examen de licenţă şi, în măsura în care Senatul universităţii decide, şi un examen de evaluare a cunoştinţelor.
-Examenul de licenţă va avea două probe obligatorii.
-Profesorii şi studenţii prinşi plagiind sunt aspru pedepsiţi.
-Cinci tipuri de masterate.
-Demnitarii şi rudele de până la gradul II nu mai au voie să ocupe funcţii în universităţi.
-Masteratele şi doctoratele vor fi organizate doar de universităţi acreditate.
-Universităţile care nu publică numărul de diplome eliberate vor fi sancţionate sever.
-Doctoratul va fi de un singur fel, ştiinţific.
-Patru tipuri de masterate.
-Dacă teza de doctorat a fost plagiată, atunci lucrarea se anulează, iar doctorandul nu mai poate urma cursuri doctorale niciodată.
-Masteratele şi doctoratele vor fi organizate doar de universităţi acreditate.
-Profesorii vor fi evaluaţi psihologic şi vor urma cursuri de formare profesională o dată la cinci ani.
-Dacă teza de doctorat a fost plagiată, atunci lucrarea se anulează, iar doctorandul nu mai poate urma cursurile doctorale niciodată.
-Salarizarea cadrelor didactice trebuie făcută diferenţiat, în funcţie de performanţele obţinute.
-La fiecare patru ani, un cadru didactic poate solicita un an sabatic consacrat cercetărilor proprii.
-Un cadru universitar care nu are titlul de profesor va obţine promovare şi creştere salarială dacă are continuitate de minimum patru ani şi a publicat cel puţin o cercetare anual în reviste.

Niciun comentariu: