marți, 3 martie 2009

Editorial

În vreme de criză

Mai nou tot ce se întâmplă în jurul nostru se raportează la criza economică. Nu există discuţie privată, publică, dezbatere TV sau declaraţie de presă unde această criză sa nu fie amintită.
Tind sa cred că, aşa cum îi stă bine românului, se exagerează. Şi, ca să argumentez, pot spune că românii sunt în criză de mulţi ani. Că în acest moment criza este şi la alţii este altă poveste. Dacă am trage cu ochiul către Statele Unite ale Americii, am putea învăţa câteva lucruri esenţiale. Proaspătul preşedinte, Obama, a subliniat în discursul său, la instalarea la Casa Albă, că SUA va investi în două mari domenii în vreme de criză: infrastructura rutieră şi educaţia.
Cu siguranţă şi în România ar fi nevoie de astfel de măsuri. Dar la noi criza e de altă natură. O criză de moralitate, care caracterizează aproape tot spectrul politic. Nu pot uita declaraţiile din campania electorală a unor politicieni, care din secunda unu, rezolvau problemele majore ale învăţământului românesc, inclusiv resursa umană. Le sugerez stimabililor politicieni să găsească soluţii pentru a depăşi această criză de încredere. Pentru binele celor o treime dintre alegători, care încă se prezintă la vot. Implicarea exagerată a politicului în educaţie a dus la o acută criză de resursă umană. Avem din aproximativ 275000 de cadre didactice, 80000 suplinitori din care 11000 necalificaţi. iar din aceştia 4000 cu studii medii. Deocamdată aceasta este resursa umană care încearcă să salveze educaţia din România.
Bugetul învăţământului a fost şi el într-o continuă tranziţie şi, mai nou, criză. Niciodată nu s-au respectat prevederile legii, adică 6% din PIB, în realitate fiind undeva în jur de 4%. Ştim că bugetul de stat este mai mic în acest an, însă din acest buget dorim ca 6% să revină educaţiei, pentru a traversa decent CRIZA. Piind retrospectiv putem spune că Educaţia a fost mereu în criză. O clasă politică slabă doreşte un electorat cât mai slab educat! Dacă nu e aşa, atunci aşteptăm 6% din buget pentru educaţie, nu doar pe hârtie. Trebuie să subliniem cele trei direcţii de salvare a CRIZEI din învăţământ:
- condiţiile de muncă, de aceea în 2005 am facut o greva de trei săptămâni pentru a obţine bani pentru investiţii;
- resursa umană, pentru care cerem aplicarea legii 221 ceea ce ar însemna o creştere a salariilor cu 33,34% faţă de 1 octombrie 2008;
- modificarea planurilor de învăţământ şi a programelor şcolare.
Cu alte cuvinte, VREM BANI CONTRA REFORMĂ. Nu cred că România îşi permite să mai amâne reforma în învăţământ. Şi asta înseamnă bani. Sper că atunci când dumneavoastră, cititorii Jurnalului, lecturaţi aceste rânduri, bugetul educaţiei pe 2009 să fie votat cu 6% pentru educaţie. Dacă nu, înseamnă că vom trece foarte greu peste criza care se anunţă până în 2015.

Prof. Liviu Marian Pop,
Preşedinte SLÎ Maramureş

Niciun comentariu: